Bruxismul sau scrasnitul dintilor. Tratament, cauze, preventie.
Cuprins:
- De ce îmi scrâșnesc dinții în somn?
- Există mai multe feluri de bruxism?
- Ce se întamplă dacă nu tratez bruxismul?
- De ce scrâșnesc copiii din dinți noaptea?
- Cum se tratează bruxismul?
- Cum se face reconstrucția dinților măcinați de bruxism?
- Care sunt persoanele predispuse la bruxism?
- Sfaturi pentru prevenirea și combaterea bruxismului
- Ce este gutiera?
- Care este diferența dintre o gutieră și un retainer?
- Concluzii
Ce este bruxismul sau scrâșnetul din dinți?
Bruxismul, cunoscut și sub denumirea de scrâșnire sau încleștare a dinților, este o afecțiune des întâlnită, care poate avea consecințe semnificative asupra sănătății orale și generale.
Deși mulți oameni o fac ocazional fără să știe, pentru alții, bruxismul poate fi o problemă cronică ce necesită atenție și tratament.
Bruxismul implică strângerea puternică sau scrâșnirea involuntară a dinților, adesea în timpul somnului (bruxism nocturn) sau, mai rar, în timpul zilei (bruxism diurn).
De ce îmi scrâșnesc dinții în somn?
Care sunt cauzele bruxismului?
- Stresul și anxietatea: Acestea sunt considerate cele mai comune cauze. Tensiunea emoțională se poate manifesta fizic prin încleștarea maxilarelor.
- Tulburări de somn: Apneea în somn, sforăitul și alte probleme legate de somn pot fi asociate cu bruxismul nocturn.
- Probleme dentare: O ocluzie (mușcătură) incorectă, dinți lipsă sau aliniați greșit pot contribui la bruxism.
- Medicație: Anumite antidepresive (în special SSRI-urile) și alte medicamente pot avea bruxismul ca efect secundar.
- Factori genetici: Există dovezi că predispoziția la bruxism poate fi moștenită.
- Alți factori: Consumul de cafeină, alcool, fumatul și drogurile recreaționale pot agrava bruxismul.
Există mai multe feluri de bruxism?
Există două tipuri principale de bruxism, în funcție de momentul în care apare:
- Bruxism nocturn (de somn): Este cel mai frecvent și adesea neobservat de către persoana afectată. Se manifestă prin scrâșnirea sau încleștarea dinților în timpul somnului. Semnele sunt adesea descoperite de partener sau de dentist.
- Bruxism diurn (de veghe): Apare în timpul zilei și este adesea legat de stres, concentrare intensă sau obiceiuri nervoase. Persoanele afectate pot fi conștiente de încleștarea dinților, dar nu reușesc să o controleze.
Ce dinți sunt afectati dacă scrâșnesc noaptea în somn?
Practic, toți dinții pot fi afectați de bruxism, dar cele mai vizibile leziuni apar adesea la nivelul suprafețelor ocluzale (de masticație) ale molarilor și premolarilor, precum și la marginile incisivilor și caninilor.
Ce se întamplă dacă nu tratez bruxismul?
Dacă bruxismul nu este tratat, riscurile pe termen lung pot fi severe:
- Uzura excesivă a dinților: Smalțul se erodează, expunând dentina mai sensibilă. Acest lucru poate duce la dureri dentare, sensibilitate la cald/rece și, în cazuri grave, la fracturi dentare.
- Deteriorarea restaurărilor dentare: Plombele, coroanele și punțile dentare pot fi fisurate sau dislocate.
- Dureri de cap și de gât: Tensiunea musculară constantă poate iradia către cap și gât.
- Probleme ale articulației temporo-mandibulare (ATM): Scrâșnitul dinților poate duce la durere, blocarea maxilarului, dificultăți la deschiderea gurii și zgomote (clicuri) la nivelul articulației.
- Retracție gingivală și pierderea osoasă: Forțele excesive pot contribui la retragerea gingiilor și la pierderea osului alveolar care susține dinții.
- Tulburări de somn: Bruxismul nocturn poate afecta calitatea somnului, ducând la oboseală și iritabilitate pe parcursul zilei.
De ce scrâșnesc copiii din dinți noaptea?
Scrâșnitul dinților la copii, cunoscut sub denumirea de bruxism pediatric, este un fenomen destul de comun și adesea inofensiv, mai ales în primii ani de viață.
Deși cauzele pot fi diverse, una dintre cele mai frecvente este legată de procesul de dezvoltare a sistemului dentar.
Pe măsură ce dinții de lapte erup și apoi sunt înlocuiți de cei permanenți, maxilarele și mușchii masticatori se adaptează, iar scrâșnitul poate fi o modalitate naturală a copilului de a „ajusta” mușcătura.
De asemenea, stresul sau anxietatea – chiar și la vârste mici – pot juca un rol, fie că este vorba despre schimbări în rutină, probleme la grădiniță sau școală, sau chiar și evenimente aparent minore care pot provoca tensiune.
Dar bruxismul nocturn la copii poate fi influențat și de alți factori cum ar fi: Infecțiile urechii, alergiile, deficiențele nutriționale sau chiar prezența viermilor intestinali.
De asemenea, ocluzia incorectă sau o aliniere problematică a dinților pot contribui la acest obicei.
Deși de cele mai multe ori bruxismul dispare de la sine odată cu vârsta, în special după erupția dinților permanenți, este important ca părinții să monitorizeze situația și să consulte un medic stomatolog pediatric dacă observă semne de uzură dentară, durere sau disconfort la nivelul maxilarului, pentru a exclude eventuale probleme mai grave.
Se estimează că până la 20-30% dintre copii scrâșnesc noaptea din dinți.
Cum se tratează bruxismul?
Tratamentul bruxismului este personalizat și depinde de cauză și severitate. Scopul principal este de a reduce scrâșnirea, de a proteja dinții și de a ameliora simptomele.
- Gutiera ocluzală (night guard): Aceasta este una dintre cele mai comune și eficiente metode de tratament, în special pentru bruxismul nocturn. Gutiera este o protecție din plastic, personalizată, care se poartă peste dinții de sus sau de jos. Ea nu oprește scrâșnitul, dar protejează dinții de uzură și reduce presiunea asupra articulației temporo-mandibulare.
- Gestionarea stresului și anxietății: Prin tehnici de relaxare (yoga, meditație, exerciții de respirație), consiliere psihologică sau terapie cognitiv-comportamentală pot fi de mare ajutor.
- Modificări ale stilului de viață: Evitarea cofeinei și alcoolului înainte de culcare, renunțarea la fumat.
- Exerciții pentru relaxarea maxilarului: Terapeutul fizic sau dentistul poate recomanda exerciții specifice pentru a relaxa mușchii maxilarului.
- Corectarea problemelor dentare: În unele cazuri, ajustarea ocluziei (mușcăturii) sau tratamentul problemelor dentare subiacente pot fi necesare.
- Medicamente: Ocazional, medicamentele relaxante musculare pot fi prescrise pe termen scurt pentru a reduce spasmele musculare. În cazuri severe și rezistente la alte tratamente, injecțiile cu toxină botulinică (Botox) în mușchii masticatori pot reduce forța contracției.
- Biofeedback: Această tehnică poate ajuta la conștientizarea și controlul activității musculare.
Cum se face reconstrucția dinților măcinați de bruxism?
Reconstrucția dinților tociți, în special din cauza bruxismului, este un proces complex care necesită o abordare personalizată, în funcție de gradul de uzură și de nevoile specifice ale pacientului. Scopul principal este de a restabili forma, funcția și estetica dintelui, protejându-l în același timp de deteriorări ulterioare.
- Bonding dentar (aderarea compozitului): o metodă minim invazivă, ideală pentru uzura ușoară sau moderată, unde smalțul este doar puțin afectat și nu există o pierdere semnificativă de structură dentară.
Se folosește o rășină compozită (de culoarea dintelui) care este aplicată direct pe suprafața dintelui, sculptată pentru a-i reda forma originală și apoi întărită cu o lumină specială.
Avantaje: Este rapidă (adesea într-o singură ședință), mai puțin costisitoare și conservă o mare parte din structura dentară naturală.
Dezavantaje: Este mai puțin durabilă decât alte opțiuni și poate necesita reparații sau înlocuiri periodice.
- Fațete dentare: – învelișuri subțiri din porțelan sau rășină compozită care sunt lipite pe suprafața frontală a dinților. Ele sunt utilizate mai ales pentru dinții frontali, pentru a îmbunătăți estetica și a reface lungimea și forma dintelui.
Avantaje: Oferă rezultate estetice excelente, sunt durabile (în special cele din porțelan) și rezistente la pete.
Dezavantaje: Necesită, de obicei, șlefuirea unei mici cantități de smalț și sunt ireversibile. Nu sunt indicate în cazurile de bruxism sever, decât dacă afecțiunea de bază este controlată.
- Coroane dentare (coronițe dentare): restaurări care acoperă în întregime un dinte, restaurându-i forma, dimensiunea, rezistența și aspectul. Sunt fabricate din ceramică, metal-ceramică sau zirconiu și sunt ideale pentru dinții cu uzură severă, unde o mare parte din structura dintelui a fost pierdută.
Avantaje: Oferă o protecție excelentă dintelui deteriorat, sunt extrem de durabile și rezistente la forțele masticatorii.
Dezavantaje: Necesită șlefuirea unei cantități mai mari de structură dentară și sunt mai costisitoare.
- Inlays și Onlays (plombe indirecte): Acestea sunt restaurări fabricate în laborator și apoi cimentate pe dinte. Inlays-urile sunt folosite pentru a repara uzura din interiorul cuspizilor (vârfurilor) dintelui, în timp ce onlays-urile acoperă unul sau mai mulți cuspizi. Sunt o soluție intermediară între plombe și coroane, fiind utilizate pentru uzura moderată a dinților posteriori (molari și premolari).
Avantaje: Sunt mai durabile decât plombele directe și conservă mai multă structură dentară decât coroanele complete.
- Reconstrucția ocluzală completă (Full Mouth Rehabilitation):
În cazurile severe de bruxism, unde uzura este extinsă și afectează mai mulți dinți sau chiar întreaga arcadă, poate fi necesară o reconstrucție ocluzală complexă. Aceasta implică o combinație a metodelor de mai sus, adesea alături de tratament ortodontic (pentru a corecta mușcătura) și managementul bruxismului (gutiere, terapie de stres etc.). Scopul este de a restabili echilibrul ocluzal și de a reda funcționalitatea întregului sistem masticator.
Înainte de reconstrucție trebuie să aveți în vedere următoarele:
- Tratamentul cauzei bruxismului: Indiferent de metoda de reconstrucție aleasă, este crucial să se trateze cauza subiacentă a bruxismului (stres, probleme de somn, malocluzie etc.) pentru a preveni deteriorarea noilor restaurări. Adesea, se recomandă purtarea unei gutiere nocturne.
- Evaluare detaliată: Un medic stomatolog specializat (adesea un protetician) va efectua o evaluare amănunțită, incluzând radiografii și modele ale dinților, pentru a determina gradul de uzură, starea articulației temporo-mandibulare (ATM) și cea mai bună abordare terapeutică.
- Creșterea dimensiunii verticale: În cazurile de uzură severă, înălțimea feței poate fi redusă, iar medicul poate fi nevoit să „ridice” ocluzia (mușcătura) pentru a crea spațiu pentru restaurări și a restabili proporțiile faciale.
Care sunt persoanele predispuse la bruxism?
Anumite tipologii de oameni sau categorii de persoane prezintă un risc mai mare de a dezvolta bruxism:
- Persoanele stresate sau anxioase: Indivizii care se confruntă cu niveluri ridicate de stres emoțional, anxietate sau furie refulată.
- Persoanele cu profesii solicitante: Cei care lucrează în medii cu presiune ridicată sau care necesită o concentrare intensă.
- Copiii: Bruxismul este relativ comun la copii, adesea dispărând de la sine pe măsură ce cresc.
- Persoanele cu anumite tulburări de personalitate: Cei cu personalități competitive, agresive sau hiperactive pot fi mai predispuși.
- Persoanele cu tulburări de somn: Indivizii diagnosticați cu apnee în somn, insomnie sau alte parasomnii.
- Cei care iau anumite medicamente: Persoanele care urmează tratament cu antidepresive specifice sau alte substanțe care afectează sistemul nervos central.
- Consumatorii de substanțe stimulante: Persoanele care consumă în exces cafeină, alcool sau care folosesc droguri recreaționale.
- Membrii familiei: Dacă există cazuri de bruxism în familie, riscul de a dezvolta afecțiunea este mai mare.
Sfaturi pentru prevenirea și combaterea bruxismului
- Managementul stresului. Cercetătorii au descoperit că există o relație directă între tulburările de anxietate și debutul bruxismului. Atât copiii cat si adulții trebuie sa învețe să gestioneze si sa elibereze stresul. Exista metode cunoscute pentru acest lucru: exercițiile fizice regulare, meditația, tehnici de respirație, yoga si uleiuri esențiale.
- Conștientizarea. Observați-vă comportamentul din timpul zilei. Dacă scrâșniți noapte dinții, e posibil să faceți la fel si ziua. Încercați să conștientizați acest obicei si să-l reduceți. Unii specialiști recomanda tinerea vârfului limbii intre maxilare, astfel antrenându-se mușchii maxilarelor să se relaxeze.
- Rosul inconștient. Nu roadeți pixuri, creioane etc. Reduceți consumul de guma de mestecat. Asemenea obiceiuri permit mușchilor maxilari sa se obișnuiască si mai mult cu scrâșnitul.
- Calitatea somnului. Cu cat un somn este mai profund și mai liniștit și starea dvs de anxietate si bruxismul vor scădea. Puteți folosi suplimente cu melatonină, sau vechiul remediu fără efecte secundare, folosit din cele mai vechi timpuri: rădăcina de valeriană. Conform studiilor, 800 miligrame de valeriană pe o perioadă de 8 săptămâni ameliorează sindromul picioarelor neliniștite și îmbunătățește calitatea generala a vieții.
- Suplimentele. Există o serie de suplimente care ajută la managementul stresului și anxietății.
– Vitamina C – in principal pentru ca este folosita de glandele suprarenale, care afectează răspunsul la stres. Puteți mări și doza de alimente cu multă vitamina C: coacăze negre, ardei roșii, kiwi, ardei grași, portocale, căpșuni, papaya, brocoli și kale.
– Magneziu – conform studiilor deficiența de magneziu include anxietatea, iritabilitatea, insomnia, neliniștea si hiperactivitatea. 400 miligrame de supliment de magneziu (de calitate!) înainte de culcare va îmbunătăți calitatea somnului. Si consumați mai mult din următoarele alimente: spanac, semințe de dovleac, chefir sau iaurt, migdale, fasole neagra, avocado, ciocolată neagră sau banane.
– Vitaminele B Vitamina B5 (acid pantotenic) este prima recomandata atunci când încercați sa depășiți bruxismul, dar si Vitamina B6 care împreuna cu magneziul are rolul de a relaxa sistemul nervos al organismului.
- Gutiera nocturnă. Aceasta va ameliora simptomele, în principal distrugerea smalțului dinților, nu și scrâșnitul dinților (bruxismul ca afecțiune).
Totuși cât de tare poți să scrâșnești din dinți?
Imaginează-ți că pe suprafața dinților tăi se aplică o forță provocată de o greutate de 113 kg. Cam cât un frigider mare. Atât este forța cu care îți scrâșnești dinții noaptea în somn!
Prin comparație, forță de masticație este între 9 și 18 kg forță. Adică forța cu care ne scrâșnim dinții noaptea este de până la 7 ori mai mare!
Ce este gutiera?
O gutieră este un dispozitiv dentar personalizat, confecționat dintr-un plastic transparent, rigid sau flexibil, care se mulează perfect pe dinți, are diferite funcționalități și se poartă pe o arcadă dentară (superioară sau inferioară).
Principalele utilizări:
- Protecție împotriva bruxismului (scrâșnitul dinților): Cea mai comună utilizare. Gutiera de bruxism (numită și „night guard”) este purtată noaptea pentru a crea o barieră fizică între dinții de sus și cei de jos. Astfel se previne uzura smalțului, se protejează dinții de fracturi și se reduce tensiunea asupra mușchilor maxilarului și a articulației temporo-mandibulare (ATM).
- Albire dentară: Gutierele de albire sunt mai subțiri și sunt folosite pentru a menține un gel special de albire în contact cu suprafața dinților, protejând în același timp gingia.
- Protecție sportivă (mouthguard): Acestea sunt mai groase și mai rezistente, fiind utilizate de sportivi pentru a proteja dinții, gingiile și maxilarul de impacturi în timpul activităților fizice intense.
- Aliniere dentară (Alignere): Gutierele transparente, cum ar fi sistemele Invisalign, sunt o formă de aparat ortodontic invizibil, care mișcă treptat dinții în poziția corectă.
Care este diferența dintre o gutieră și un retainer?
Deși gutiera și retainerul sunt ambele dispozitive dentare personalizate, care se poartă de obicei în cavitatea bucală, ele au scopuri și utilizări principale diferite. Deși un retainer mobil poate arăta ca o gutieră, funcția sa principală este specifică: menținerea poziției dinților după finalizarea tratamentului ortodontic (cu aparat dentar).
Rolul său crucial este de a menține dinții în noua lor poziție corectată și de a preveni revenirea lor la poziția inițială (recidiva ortodontică). Dinții au o „memorie” și o tendință naturală de a se deplasa înapoi, iar retainerul contracarează această tendință.
Tipuri de retainere:
- Retainer fix: Acesta este un fir subțire, metalic, care este lipit permanent pe partea interioară (linguală) a dinților frontali (de obicei cei de jos, dar uneori și cei de sus). Este invizibil din exterior și oferă o contenție continuă.
- Retainer mobil (sub formă de gutieră de contenție sau placă Hawley):
- Gutiera de contenție: Aceasta este o folie transparentă din plastic, foarte similară cu o gutieră de bruxism, care se mulează perfect pe dinți. Se poartă de obicei noaptea, dar inițial poate fi necesară purtarea și pe timpul zilei, conform indicațiilor ortodontului.
- Placa Hawley: Un tip mai vechi de retainer mobil, confecționat dintr-o componentă acrilică (care stă pe cerul gurii sau sub limbă) și un arc metalic care înconjoară dinții frontali.
Concluzie
Bruxismul nu este doar un simplu obicei, ci o condiție medicală ce necesită atenție. Recunoașterea simptomelor și căutarea ajutorului specializat sunt esențiale pentru a preveni complicațiile și pentru a menține o sănătate orală optimă.
Dacă te regăsești în simptomele descrise, o vizită la medicul stomatolog este primul pas către un diagnostic corect și un plan de tratament eficient.
Reconstrucția dinților tociți este un proces care poate aduce beneficii semnificative funcției masticatorii, esteticii zâmbetului și confortului general al pacientului.
Bibliografie
https://www.webmd.com/oral-health/teeth-grinding-bruxism
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/bruxism/symptoms-causes/syc-20356095
Verifică și ce alte servicii vă mai putem oferi la cabinetul nostru.
Prețurile pe care le practicăm sunt printre cele mai mici din București.
Și dacă vrei să știi cu ce medici lucrăm, verifică pagina Despre Noi.
